Probleme digestive: simptome și semne tipice tradu in rusa

1. Prezentare generală: tulburări digestive

Ce sunt tulburările digestive tipice?

Sistemul digestiv are o structură complexă, iar manifestările patologice care pot apărea la nivelul acestuia sunt la fel de diverse. Tulburările digestive pot fi acute sau cronice, pot fi însoțite de durere sau pot evolua fără durere, pot implica modificări ale tranzitului intestinal sau pot apărea independent de acesta. De multe ori, aceste simptome se asociază și se suprapun.

Având în vedere varietatea mare a simptomelor, există numeroase criterii de clasificare. În linii generale, tulburările pot fi diferențiate, de exemplu, în funcție de localizare: manifestări ale tractului digestiv superior și ale celui inferior.

Stomac sau intestine?

Tractul digestiv superior include cavitatea bucală, esofagul și stomacul. Tractul digestiv inferior cuprinde segmentele intestinale situate între stomac și anus, respectiv intestinul subțire și intestinul gros. Există totuși și interpretări diferite, motiv pentru care delimitările pot varia în funcție de sistemul de clasificare utilizat.

Simptome tipice ale tractului digestiv superior (cavitate bucală, esofag, stomac):

• dureri de stomac (adesea imediat după masă)
• crampe gastrice
• greață
• vomă
• arsuri la stomac
• senzație de plenitudine

Simptome tipice ale tractului digestiv inferior (intestin subțire, intestin gros):

• dureri abdominale
• crampe abdominale
• balonare
• senzație de plenitudine
• diaree
• constipație

În plus, și alte organe implicate în procesul digestiv, precum vezica biliară, pancreasul sau ficatul, pot genera simptome atunci când apar disfuncții sau afecțiuni la acest nivel.

Am probleme digestive?

La fel de diverse precum simptomele sunt și cauzele tulburărilor digestive, precum și diagnosticele asociate acestora. În majoritatea situațiilor, disconfortul resimțit are la bază factori inofensivi, cum ar fi obiceiuri alimentare nepotrivite sau un stil de viață dezechilibrat.

De asemenea, stresul psihic poate avea un impact semnificativ asupra funcționării sistemului digestiv. Acesta se reflectă rapid asupra tractului digestiv, care răspunde prin apariția unor manifestări specifice. În cele mai multe cazuri, aceste reacții nu reprezintă un motiv real de îngrijorare.

Identificarea factorilor declanșatori concreți

În cazul problemelor digestive, este util să vă întrebați dacă există un factor declanșator concret. De exemplu, o masă bogată în leguminoase crude poate provoca balonare intensă. Responsabile sunt bacteriile intestinale proprii, care produc gaze neplăcute în timpul digestiei. Odată ce alimentele sunt digerate, dispar și simptomele și senzația de balonare.

De asemenea, fiecare persoană este diferită. Acest lucru se aplică și toleranței alimentare. Unii oameni nu tolerează carnea, alții condimentele, iar alții cafeaua pe stomacul gol. Dacă observați că aveți în mod repetat anumite probleme digestive, încercați să identificați dacă acestea apar întotdeauna după consumul anumitor alimente.

Tulburări digestive persistente – când este indicat consultul medical

Dacă simptomele se mențin pe o perioadă îndelungată fără a exista o cauză evidentă în viața cotidiană sau dacă intensitatea lor crește, este recomandat ca acestea să fie investigate din punct de vedere medical.

2. Balonare și senzație de plenitudine

De unde provin balonarea și senzația de plenitudine?

Balonarea este un fenomen frecvent și reflectă acumularea excesivă de aer la nivelul intestinelor. Această stare este adesea descrisă ca „abdomen balonat”. Devine relevantă din punct de vedere medical atunci când produce un disconfort important sau este asociată cu alte simptome.

Abdomen balonat – prea mult aer în intestin

Gazele pot pătrunde în intestin odată cu alimentele, de exemplu prin consumul de băuturi carbogazoase sau prin înghițirea aerului în timpul mesei. De asemenea, ele se pot forma direct în intestin ca rezultat al fermentației bacteriene.

O mare parte din aceste gaze este absorbită prin peretele intestinal, trece în sânge și este eliminată ulterior prin respirație. Restul este evacuat fie prin eructații, fie prin flatulență.

Factori care favorizează balonarea:

• alimente cu potențial de fermentație (leguminoase, ceapă, varză)
• mese abundente, bogate în grăsimi și zaharuri
• băuturi carbogazoase și bere
• consum rapid al alimentelor, cu mestecare insuficientă
• lipsa activității fizice
• intoleranțe alimentare
• modificări hormonale (de exemplu în timpul sarcinii)

Simptomele asociate balonării:

• eliminare crescută de gaze intestinale
• senzația de abdomen umflat
• eructații
• dureri abdominale

3. Dureri abdominale și crampe

Ce tipuri de dureri abdominale există?

Durerile abdominale pot apărea sub forme și intensități foarte variate. Adesea, tipul durerii oferă indicii importante despre cauză. În general, aceste dureri sunt temporare și inofensive, însă uneori pot ascunde afecțiuni mai serioase.

Durerile abdominale se clasifică după diferite criterii: caracterul durerii, localizarea, momentul apariției sau evoluția în timp:

• Caracterul durerii: poate fi surdă, ascuțită, pulsantă, crampantă, colicativă, înțepătoare sau arzătoare. Persoanele afectate pot întâmpina dificultăți în descrierea exactă a localizării și senzației.

• Localizare: se diferențiază între abdomenul superior și inferior. Limita este ombilicul: tot ce se află deasupra lui reprezintă abdomen superior, iar tot ce este sub el – abdomen inferior sau pelvis. Durerea din abdomenul superior poate fi cauzată de gastrită sau arsuri la stomac, iar durerea din abdomenul inferior poate fi provocată de balonare, boli inflamatorii intestinale cronice sau afecțiuni ginecologice.

• Momentul apariției: legătura temporală cu anumite situații, precum mesele, poate fi utilă în evaluare. Unele dureri apar mai intens înainte de masă, altele după masă.

• Evoluția în timp: durerile pot apărea brusc, pot fi persistente (cronice) sau recurente, revenind periodic.

Cum se manifestă crampele abdominale?

Crampele abdominale reprezintă contracții dureroase ale mușchilor intestinului, organelor digestive și pereților abdominali. Ele pot fi continue sau intermitente, cu un caracter în valuri (crampe colicative). Intensitatea lor crește periodic și se ameliorează temporar înainte de apariția următorului val dureros.

Crampele abdominale pot avea cauze foarte variate: balonare, diaree, infecții digestive, boli inflamatorii intestinale cronice (boala Crohn sau colita ulcerativă), apendicită, calculi biliari sau constipație.